Papa Francisc pledează pentru demnitatea irevocabilă a vieții umane - Vatican News

Viziunea umană și bătrânețea, Demnitatea persoanei în vârstă şi misiunea sa în Biserică şi în lume – sibienii.ro

Papa Francisc pledează pentru demnitatea irevocabilă a vieții umane Viziunea umană și bătrânețea Papa Francisc pledează pentru demnitatea irevocabilă a vieții umane - Vatican News Pe de o parte, prelungirea duratei medii viziunea viziunea umană și bătrânețea și bătrânețea viață, iar pe de altă parte scăderea uneori dramatică a natalității [2]a dat naștere unei tranziții demografice fără precedent, care vede literalmente ruinată piramida vârstei așa cum se prezenta ea nu cu mai mult de cincizeci de ani în urmă: în creștere constantă numărul persoanelor în vârstă, în scădere constantă numărul persoanelor tinere.

Început în cursul anilor șaizeci în țările din emisfera de nord, fenomenul atinge actualmente și țările din emisfera de sud, în care procesul de îmbătrânire este încă și mai rapid. Deja în anul — în timpul Adunării mondiale privind problemele îmbătrânirii populației, convocată de Națiunile Unite și care s-a desfășurat la Viena, în Austria, între 26 iulie și 6 august pro și contra hipermetropie a fost elaborat un Plan internațional de acțiune, care rămâne până astăzi un punct de referință la nivel mondial.

Studii ulterioare au condus apoi la definirea celor optsprezece Principii ale Națiunilor Unite pentru persoanele în vârstă regrupate în cinci cuvinte: independență, participare, îngrijire, realizare personală, demnitate [3] și la hotărârea de a dedica persoanelor în vârstă o zi mondială, a cărei dată este viziunea umană și bătrânețea cum să afectăm pe scurt vederea 1 octombrie a fiecărui an. Deci o societate multigenerațională, viziunea umană și bătrânețea în crearea de condiții de viață apte să favorizeze realizarea marelui potențial al vârstei a treia.

Sfântul Scaun — care apreciază intenția de a pune bazele unei organizații sociale inspirată din solidaritate, în care fiecare generație să-și aducă propria contribuție în unire cu celelalte — viziunea umană și bătrânețea să colaboreze la Anul Internațional al Persoanelor în Vârstă, făcând să se audă glasul Bisericii în domeniul reflecției ca și în cel al alegerilor operative.

Atenționând asupra respectului față de demnitatea și drepturile fundamentale ale persoanei în vârstă, și în convingerea că bătrânii au încă multe de spus și pot să dea încă mult vieții societății, ea dorește ca această problemă să fie abordată cu un simțământ viu de responsabilitate din partea tuturor: indivizi, familii, asociații, guverne și organizații internaționale, conform competențelor și datoriilor fiecăruia și în conformitate cu principiul foarte important al subsidiarității.

De fapt, numai așa se va putea urmări scopul de a garanta persoanei în vârstă condiții de viață din ce în ce mai umane și de a da valoare rolului său de neînlocuit într-o societate în continuă test de ameliorare a vederii rapidă schimbare economică și culturală.

Numai așa se vor putea întreprinde în mod organic inițiative îndreptate spre a avea incidență asupra mecanismelor socio-economico-educative, pentru a deveni accesibile tuturor cetățenilor, fără discriminări, resursele necesare pentru satisfacerea nevoilor vechi și noi, pentru a asigura apărarea efectivă a drepturilor, pentru a restitui rațiunile de încredere și de speranță, de participare activă, de apartenență a aceluia care a fost îndepărtat din circuitele conviețuirii umane.

Atenția și angajarea Bisericii în favoarea celor în vârstă nu datează de astăzi.

Viziunea umană și bătrânețea

Ele au fost destinate de misiunea și de grija ei pastorală de-a lungul secolelor și în cele mai variate circumstanțe. Iar magisteriul bisericesc, departe de a considera această chestiune ca o pură problemă de asistență și binefacere, a repetat mereu importanța primară a valorificării persoanelor de orice vârstă, atenționându-i pe toți să procedeze în așa fel încât, bogăția umană și spirituală, resursele de experiență și de chibzuință acumulate în decursul vieții întregi, să nu fie risipite.

În ciuda complexității problemelor voastre […], a puterilor care se ofilesc pe zi ce trece și cu toată lipsa de organizații sociale, a întârzierilor legislației oficiale, cu toată lipsa de înțelegere din partea unei societăți egoiste, voi nu sunteți și nici nu trebuie să vă simțiți la marginea vieții Bisericii, elemente pasive ale unei lumi în exces de mișcare, ci subiecți activi ai unei perioade fecunde din punct de vedere uman și spiritual a existenței umane.

Situația actuală — sub multe aspecte inedită — interpelează totuși Biserica să purceadă la o revizuire a pastoralei celei de-a treia și a viziunea umană și bătrânețea vârste. De fapt, căutarea de forme și metode noi, mai corespunzătoare nevoilor și așteptărilor lor spirituale, precum și elaborarea de parcursuri pastorale fundamentate în terenul apărării vieții, a semnificației sale și a destinului său, par să fie o condiție de care nu se poate face abstracție, pentru a-i determina pe cei în vârstă să-și aducă aportul lor la misiunea Bisericii și pentru a-i ajuta să tragă un însemnat folos spiritual din participarea lor activă la viața comunității ecleziale.

În linii mari, acesta viziunea minus 6 este cât de mult contextul în cadrul căruia se plasează viziunea umană și bătrânețea document al Consiliului Viziunea umană și bătrânețea pentru Laici. La elaborarea lui a contribuit un grup de muncă alcătuit din reprezentanții Secretariatului de Stat și ai diferitelor dicasterii ale Curiei Romane, în afară de responsabilii cu realitățile ecleziale mișcări, asociații, congregații religioase cu viziunea umană și bătrânețea îndelungă experiență în lumea vârstei a treia.

  • Я звонила вам на мобильник.

SENSUL ȘI VALOAREA Miopie și hipermetropie optică Așteptările unei longevități trăite în condiții de sănătate mai bune față de trecut, perspectiva de a putea cultiva interese legate cărțile gătesc vederea un mai înalt grad de instruire a persoanelor, faptul ca bătrânețea să nu mai fie viziunea umană și bătrânețea sinonimă cu dependența și ca, prin urmare, să nu meargă totdeauna împreună cu pierderea calității vieții, nu par să fie suficiente pentru a conduce spre acceptarea unei perioade de existență, în care mulți dintre contemporanii noștri văd exclusiv o inevitabilă și apăsătoare fatalitate.

De fapt, astăzi este foarte răspândită imaginea vârstei a treia, ca o fază de declin în care insuficiența umană și socială este considerată drept ceva scontat. Însă acesta este un stereotip care nu dă dreptate unei condiții care în realitatea faptelor este mult mai diversificată, pentru că cei bătrâni nu sunt un grup uman omogen, iar bătrânețea este trăită în moduri foarte diferite.

Există o categorie viziunea umană și bătrânețea persoane care — capabile să culeagă semnificația pe care ea o are în arcul existenței umane — o trăiesc nu numai cu seninătate și demnitate, dar și ca pe o perioadă a vieții care oferă noi posibilități de creștere și de angajare. Și există o altă categorie — în zilele noastre chiar foarte numeroasă — pentru care bătrânețea este un adevărat traumatism. Este vorba de persoane care în fața îmbătrânirii iau atitudini care merg de la resemnarea pasivă la revoltă și la refuz disperat.

Persoane care, închizându-se în ele însele și viziunea umană și bătrânețea ele însele viziunea umană și bătrânețea marginile vieții, inoculează procesul propriei viziunea umană și bătrânețea fizice și mentale. Prin urmare, se poate afirma că înfățișările vârstei a treia și a patra sunt tot atâtea câți bătrâni sunt, și că fiecare persoană își pregătește modul de a-și trăi propria bătrânețe pe parcursul întregii vieți.

viziunea umană și bătrânețea

În acest sens, bătrânețea crește împreună cu noi. Iar calitatea bătrâneții noastre va depinde mai ales de capacitatea noastră de a-i culege sensul și valoarea atât pe planul pur uman cât și pe planul credinței. De aceea, trebuie să plasăm bătrânețea într-un plan exact cu al lui Dumnezeu care este iubire, trăind-o ca pe o etapă a drumului prin care Cristos ne conduce spre casa Tatălui cf.

Dacă tinerețea ar ști, bătrânețea ar putea.

Așa că e timpul să ne gândim la ce înseamnă asta — pentru comunități, pentru economie, pentru societate, pentru fiecare om în parte. Care sunt beneficiile, care sunt provocările, care sunt îndatoririle? In 14,2.

viziunea umană și bătrânețea

Numai în lumina credinței, întăriți de speranța care nu deziluzionează cf. Rom 5,5vom fi de fapt capabili să o trăim ca dar și ca misiune, într-o manieră cu adevărat creștină. Este secretul tinereții spiritului, care se poate cultiva în ciuda trecerii anilor. Linda, o femeie care a trăit ani, ne-a lăsat o foarte frumoasă mărturie în acest sens. Fizicește simt ceva piedici, dar spiritualicește fac totul, nu mă las împiedicată de cele fizice, nu le ascult.

viziunea umană și bătrânețea

Eu nu simt bătrânețea pentru că nu ascult de bătrânețea mea: ea înaintează de la sine, dar eu nu-i dau importanță. Așadar, corijarea actualei reprezentări negative a bătrâneții este o angajare culturală și educativă care revine tuturor generațiilor. Învățăturile lui Alan Watts - repere în călătoria omului către sine Există o responsabilitate față de bătrânii de astăzi care trebuie ajutați să culeagă sensul vârstei lor, apreciindu-i resursele și învingând ispita refuzului, a autoizolării, a resemnării la un sentiment de inutilitate, a disperării.

Și există o responsabilitate față de generațiile viitoare: aceea de a pregăti un context uman, social și spiritual în care fiecare persoană să poată trăi cu demnitate și din plin această etapă a vieții. Demnitatea persoanei în vârstă şi misiunea sa în Biserică şi în lume — sibienii.

"Bătrâneţea, viitorul nostru" – document al Academiei Pontificale pentru Viaţă

Este o chestiune de coerență și de dreptate. Viziunea umană și bătrânețea fapt este imposibil să se acorde cu adevărat viziunea umană și bătrânețea vieții unui bătrân dacă nu se acordă cu adevărat valoare vieții unui copil încă din momentul conceperii sale.

Construirea prognozatei societăți multigeneraționale va rezista numai dacă va avea la bază respectul față de viață în toate fazele sale. Prezența multor bătrâni în lumea contemporană este un dar, o bogăție umană și spirituală nouă, un semn al timpurilor care, dacă este înțeles și primit pe deplin, îl poate ajuta pe omul de astăzi să-și regăsească sensul vieții, care merge mult dincolo de semnificațiile contingente care-i sunt atribuite de piață, de stat și de mentalitatea dominantă.

Contribuția experienței pe care-o pot aduce cei bătrâni la viziunea umană și bătrânețea de umanizare a societății și a culturii noastre este cât se poate de prețioasă și trebuie solicitată, valorificând ceea ce am putea defini carismele proprii ale bătrâneții: Gratuitatea.

Cultura dominantă măsoară valoarea acțiunilor noastre după parametrii unui eficientism care ignoră dimensiunea gratuității. Bătrânul, care trăiește timpul disponibilității, poate readuce în atenția unei societăți prea ocupate necesitatea de a dărâma digurile unei indiferențe care înjosește, descurajează și oprește fluxul impulsurilor altruiste.

Она помнила его тело, прижавшееся к ее телу, его нежные поцелуи. Неужели все это был сон.

Generațiile mai tinere pierd pe zi ce trece sensul istoriei și împreună cu el identitatea proprie. Cultura O perspectiva etnologica asupra batranetii O societate care minimalizează sensul istoriei, eludează misiunea de formare a tinerilor.

O societate care ignoră trecutul riscă să-i repete cu mai multă ușurință greșelile. Decăderea sensului istoric este imputabilă și unui sistem de viață care i-a îndepărtat și izolat pe bătrâni, împiedicând dialogul dintre generații. Astăzi trăim într-o lume în care răspunsurile științei și ale tehnicii par să fi înlocuit utilitatea experienței vieții acumulate de bătrâni în decursul întregii lor existențe.

Acest fel viziunea umană și bătrânețea barieră culturală nu trebuie să descurajeze persoanele de vârsta a treia și a patra, pentru că ele au multe lucruri de spus tinerelor generații, multe lucruri de împărtășit cu ele.

Nimeni nu poate trăi viziunea umană și bătrânețea, dar individualismul și tendința de a fi protagonist, care se răspândesc tot mai mult, ascund acest adevăr. Prin căutarea lor de companie, bătrânii contestă o societate în care cei mai slabi sunt adesea abandonați în voia soartei, atenționând asupra naturii sociale a omului și asupra necesității de a reînnoda rețeaua de raporturi interpersonale și sociale.

  • Я было подумал, что это номер гостиницы, где тот человек остановился, и хотел отдать ему паспорт.

O viziune mai completă a vieții. Viața noastră este dominată de grabă, de agitație, și nu rareori de nevroze.

Situaţia persoanelor în vârstă după pandemie": acesta este titlul documentului care propune o reflecţie asupra învăţămintelor care trebuie trase din tragedia provocată de răspândirea noului coronavirus şi a consecinţelor sale asupra prezentului şi viitorului apropiat al societăţilor noastre. Cetatea Vaticanului — A. Mărtinaş 10 februarie — Vatican News. Învăţăturile se referă mai ales la o dublă conştientizare: "Pe de o parte, interdependenţa dintre toţi şi, pe de altă parte, prezenţa unor puternice inegalităţi. Ne aflăm cu toţii la mila aceleiaşi furtuni dar, într-un anumit sens, se poate de asemenea spune, că vâslim în bărci diferite: cele mai fragile se scufundă în fiecare zi.

Iar o viață distrată, uită tuberculoza vederii întrebările fundamentale despre vocație, demnitate, destinul omului. Vârsta a treia este și vârsta simplității, a contemplației. Valorile afective, morale și religioase trăite de cei în vârstă sunt exerciții fizice și vedere slabă resursă indispensabilă pentru echilibrul societăților, familiilor, persoanelor.

Cultura mozaic NR. Luni, 25 iunieSfântul Părinte a primit în audiență, în Sala Clementină din Palatul Apostolic, aproximativ de participanți la lucrările adunării generale a Viziunea umană și bătrânețea pontificale pentru viață.

Ei se îndreaptă de la sensul de responsabilitate, la prietenie; de la lipsa căutării puterii, la prudența judecății, la răbdare, la înțelepciune; de la interiorizare la respectul față de creație, la edificarea păcii. Societățile umane vor fi mai bune dacă vor ști să beneficieze de carismele bătrâneții. De fapt, numai lumina Cuvântului lui Dumnezeu, ne face capabili să evaluăm deplina dimensiune spirituală, morală și teologică a acestei perioade a vieții.

De aceea, drept imbold pentru reflecția asupra semnificației vârstei a treia și a patra, propunem în continuare câteva punctări biblice, însoțite de observații sau reflecții asupra provocărilor care le însoțesc în societatea contemporană. Părinții noștri ne-au povestit despre lucrarea pe care ai săvârșit-o în zilele lor în timpurile de demult Ps 43[44],2. Istoriile patriarhilor sunt deosebit de elocvente în această privință. Dumnezeu își leagă numele propriu de mai marii din vechime care reprezintă legitimitatea și garanția credinței lui Israel.

Și această experiență care era testamentul bătrânilor, era și motivația tinereții lor interioare precum și a seninătății lor în fața morții. Paradoxal, bătrânul este acela care transmite ceea ce a primit, pentru a trasa prezentul: într-o lume care proslăvește o tinerețe veșnică, fără amintirea trecutului și fără viitor, acest lucru trebuie să ne determine să reflectăm.

"Bătrâneţea, viitorul nostru" – document al Academiei Pontificale pentru Viaţă - Vatican News

Ei vor da rod și la bătrânețe Ps 91[92],15 Puterea lui Dumnezeu se poate revela și la vârsta înaintată, ba chiar și atunci când este marcată de limite și dificultăți. Planul farmec pentru broderii la vedere Dumnezeu de mântuire se actualizează și în fragilitatea trupurilor care nu mai sunt tinere, dar sunt slabe, sterile și neputincioase. Astfel, din sânul steril al Sarei și din trupul centenar al lui Avram, se naște poporul ales cf.

Rom 4, Și tocmai din sânul steril al Elisabetei și dintr-un bătrân plin de ani, Zaharia, se naște Ioan Botezătorul, precursorul lui Cristos.

Această referire biblică la bătrânețe uimește prin dezarmanta ei obiectivitate. Cuvintele din cartea Ecleziastului — care face o lungă descriere, prin imagini simbolice, a decadenței fizice și a morții — scot în evidență un portret amar al bătrâneții. Aici Scriptura ne atenționează să nu ne facem iluzii despre o viziunea umană și bătrânețea care rezervă neplăceri, probleme, suferințe.

Condiţia bătrânilor după pandemie O lecţie de învăţat Acum este timpul de "a găsi curajul de a deschide spaţii în care toţi să se poată simţi chemaţi şi de a permite noi forme de ospitalitate, de fraternitate, de solidaritate" [1]. Aşa se exprima Papa Francisc în rugăciunea din 27 martie într-o Piaţă "Sfântul Petru" goală, după ce ne-a amintit că "avizi de câştig, ne-am lăsat absorbiţi de lucruri şi zăpăciţi de grabă. Nu ne-am oprit în faţa chemărilor tale, nu ne-am trezit în faţa războaielor şi nedreptăţilor planetare, n-am ascultat strigătul săracilor şi al planetei noastre grav bolnave.

Și ne atrage atenția să privim la Dumnezeu pe parcursul întregii existențe, pentru că el miopie forma ochiului punctul de sosire spre care trebuie să ne îndreptăm mereu, dar mai ales în momentele de frică, momente care ne parvin dintr-o bătrânețe trăită ca un naufragiu. Avram și-a dat duhul și a murit la adânci bătrâneți… sătul de zile, și s-a reunit cu strămoșii săi Gen 25,7. Acest pasaj biblic este de o mare actualitate. Lumea contemporană a pierdut adevărul despre semnificația și valoarea vieții umane, adevăr întipărit de Dumnezeu încă de la început în conștiința omului, și o dată cu el sensul deplin al bătrâneții hipermetropie după 30 de ani al morții.

Astăzi, moartea și-a pierdut caracterul ei sacru, semnificația ei de împlinire.