Psihopedagogia copiilor cu deficiente de vedere

Când vederea slabă ce elevi. Account Options

Fazele percepiei Consecine pedagogice Capitolul III Consecine primare i consecine secundare Consecine asupra dezvoltrii fizice Consecine asupra celorlalte modaliti senzoriale Reprezentrile elevilor ampliopi Gndirea i limbajul Memoria ambliopilor Problemele ateniei Comportamentul afectiv Consecine pedagogice. Capitolul IV Compensaia ca adaptare Factori condiionali ai compensrii Aceepiuni ale compensaiei Mobilizarea posibilitilor restante ale analizatorului vizual Interaciunea analizatorilor n procesul compensrii Participarea fenomenelor mnezice la procesul compensator.

Elev cu vedere slabă, Psihopedagogia copiilor cu deficiente de vedere referat

Memoria senzorial Rolul compensator al proceselor superioare de cunoatere Rolul ateniei n compensarea vederii slabe Participarea personalitii n ntregul ei la procesul compensaiei. Capitolul V Obiectivele educaionale generale Obiective exerciții de astigmatism și hipermetropie Unitatea obiectivelor educaionale generale cu cele recuperatorii.

Funcii recuperatorii ale procesului de nvmnt Individualizarea obiectivelor Lecie tradiional i lecie modern Scopul leciei n coala pentru ambliopi Structurarea leciei- ' Protecia vizual i exerciiul vizual n cadrul leciei Ordinea i organizarea precis a activitii Raportul dintre lecii i orele de meditaie Capitolul VIII Punctul de pornire Cile de nrurire Educaia n spiritul muncii; orientarea colar i profesional.

Rolul organizaiilor de copii i tineret n coala pentru ambliopi. Profesorul colii pentru ambliopi Capitolul IX Necesitatea educaiei vizuale a elevilor ambliopi.

Când vederea slabă ce elevi

Obiectivele educaiei vizuale Factori care condiioneaz dezvoltarea eficienei vizuale Tehnici de educaie vizual Aspecte metodice ale educaiei vizuale. Ca toi ceilali copii, ei trebuie s se bucure pe deplin de roadele educaiei, s devin ceteni folositori patriei noastre, s-i cucereasc fericirea n via. Educarea i instruirea lor ridic ns numeroase probleme pedagogice specifice.

Unele din aceste probleme, care ni s-au prut mai importante, snt tratate n lucrarea de fa. Prima problem o constituie nsi depistarea deficienei.

când vederea slabă ce elevi

Lipsa total sau aproape total a vederii este observat cu uurin, ceea ce duce la orientarea copilului spre instituii de nvmnt pentru nevztori. Deficiena vizual mai puin pronunat trece ns, uneori, neobservat sau neluat n seam de prini i educatqcL Nici copilul cu vederea lezat nui d seama la nceput c vede mai slab dect ceilali copii.

Cnd dificultile l fac s neleag lucrul acesta, el ncearc uneori s-1 ascund, pentru a nu se pune ntr-o situaie de inferioritate.

Este tiut c una din cauzele insuccesului la nvtur o constituie aceast deficien senzorial. Astzi, sistemul de examinare medical i psihopedagogic nainte de colarizare permite ca defectele de vedere s fie, n majoritatea cazurilor, depistate din timp.

Datorit condiiilor mai 5 bune de via i ngrijirii medicale mai serioase, muli copii care n trecut ar fi fost sortii orbirii totale rmn cu resturi de vedere mai mult sau mai puin importante, ceea ce face ca procentul slab-vztorilor s rmfai totui ridicat.

Odat depistat deficiena, se pune problema colarizrii slabvzitorilor. Este bine ca ei s nvee n coala de mas sau ntr-o coal special pentru ambliopi? Rspunsul la aceast ntrebare depinde de natura i gradul defectului vizual, de evoluia probabil a afeciunii vizuale, de felul n care deficiena este compensat.

In cadrul colectivului de elevi trebuie s cultivm un climat de prietenie, n care copilul care ntmpin greuti vizuale s nu sufere nici o jignire, s nu fie pus n situaii de inferioritate, s nu fie considerat un balast al clasei.

Qnd aceste condiii snt respectate, cnd cadrele didactice acioneaz cu tactul i priceperea necesar, copilul cu vedere slab se dezvolt i i nsuete cunotinele i deprinderile prevzute n programele colare asemeni tuturor celorlali copii.

Cu vederea slabă ce elevi

Ce se nttopl ins dac elevul cu vedere slab nu când vederea slabă ce elevi bucur de o astfel de tratare adecvat situaiei sale? Ce se ntmpl dac problemele lui snt ignorate sau neglijate? Cel mai elocvent rspuns la aceste ntrebri ni-1 ofer nsi fizionomia spiritual a copiilor cu vedere slab care vin n coala pentru ambliopi dup ce au ncercat, cu mari eforturi dar fr succes, s fac fa unor condiii inadecvate posibilitilor lor vizuale.

Traumatizai de insuccese, sim-indu-se vinovai fr vin, respini de colegi i cadre didactice sau acceptai ca un ru inevitabil, uneori lipsii i de neUegerea prinilor, care i blamau pentru rezultatele slabe la nvtur, aceti copii vin1 cu o experien dureroas, care i las amprenta asupra lor.

Snt timorai, se complac n pasivitate, gndirea lor sna dezvoltat mai lent fiindc n-a fost suficient solicitat, nu tiu s se joace fiindc au fost respini de la jocuri, nu ncearc s se afirme fiindc i-au pierdut ncrederea n ei. Acesta este portretul psihologic al copilului slabvztor?

când vederea slabă ce elevi

Nici pe departe. Am nfiat numai cteva consecine ale educaiei necorespunztoare. O educaie adaptat vederii pariale duce la o evoluie normal a proceselor de cunoatere, a afectivitii, a atitudinilor copilului.

Unei astfel de educaii i este dedicat lucrarea de fa. Pe baza unei analize ndelungate a muncii instruiotiv-educative desfurate cu elevii ambliopi, vom ncerca s detectm specificul acestei munci, obiectivele i strategiile ei, mecanismele compensatorii pe oare ne putem bizui, rezultatele recuperatorii pe care le putem viza. Porniim de la ideea c elevii ambliopi, chiar dac au vederea mai slab, snt totui vztori, c solicitarea vederii n activitatea lor cognitiv i practic este posibil i necesar, c n majoritatea cazurilor poate fi ridicat nivelul eficienei lor vizuale.

Integrarea procesului instructiv-edu-cativ cu cel recuperator va fi principala noastr preocupare pe parcursul acestei lucrri. Este o lucrare cu adres multipl.

Se adreseaz n primul rnd cadrelor didactice care lucreaz cu elevii slabvztori, crora le propune unele soluii la problemele care se pun n munca educativ curent. Se adreseaz prinilor pentru a-i ajuta s-i cunoasc copiii i s evite greelile n atitudinea fa de ei.

Se adreseaz, de pe poziii pedagogice dar n spiritul unei sincere colaibo7 rri interdisciplinare, psihologilor i medicilor, fr al cror sprijin n-ar putea fi rezolvate problemele educrii i recuperrii elevilor ambliopi.

Etimologic, termenul provine din cuvintele greceti ambliygi" slab, tocit i ops" vederedesemnnd, aadar, vederea slbit.

când vederea slabă ce elevi

Astzi termenul este folosit n mai multe accepiuni, din care cauz este destul de vag i adesea ru ntrebuinat"1. Dou accep- iuni se ntlnesc mai frecvent n lucrrile de' specialitate. Dup una din ele, mai restrns, ambliopia s-ar defini prin diminuarea ve-deH5 fr leziune organic sau cu leziune organic a crei importan nu este proporional cu scderea vederii" 2.

Aceast definiie cuprinde mai ales ambliopiile funcionale, legate de tulburrile motilitii oculare i ale vederii binoculare, excluznti marea majoritate a cazurilor de scdere a vederii, n care modificrile organice snt evidente.

Educarea Copiilor Cu Vedere Slaba Mircea Stefan

Copiii cu vederea sczut din cauza unor pete corneene, a cataractei congenitale, a atrofiei nervului optic sau din nenumrate alte cauze organice, n sensul restrns al cuvntului acetia nu snt aadar ambliopi" 3. Ni s-a prut c aceast accepiuna ar fi mai operaional sub aspect pedagogic. Pe parcursul lucrrii! Vederea slab ambliopia constituie un defect, termen pe care' trebuie s-1 descrcm de nuana sa peiorativ. Spre deosebire de defect, deficiena reprezini ansamblul con-I secinelor defectului sub aspectul adaptrii copilului la viaa na conjurtoare i al structurii individualitii lui.

Prin deficienl defectivitate se nelege tulburarea relaiilor normale ale indivizi dului cu mediul nconjurtor, mai ales cu cel social, intervenit pe baza unui defect"1. Munca noastr educativ este orientat spre combaterea deficienei, a dificultilor de adaptare pe care le provoac defectul.

Un termen des folosit i care are sensuri multiple este cel de recuperare. Exist o recuperare medical, pe cale de tratament, o recuperare a capacitii cognitive, n procesul instructiv-educativ, I o recuperare a capacitii de munc, prin orientare i calificare pro- 1 fesional precum i o recuperare pe planul relaiilor sociale ale copilului deficient. Ni se pare inutil s stabilim nuane subtile ntre recuperare i ali termeni apropiai: readaptare, restituie, reabilitare etc.

Compensaiei, pe care o considerm subordonat procesului de recuperare, i vom dedica un ntreg capitol.

când vederea slabă ce elevi

Este evident c termenul recuperare cuprinde att aciunile pe care le desfurm i n acest scop ot i rezulibatul obinut n procesul respectiv. Vom folosi pe parcurs i termenul defectologie. Defectologia este o ramur a tiinei pedagogice, n sifcrnse legturi interdisci- l plinare ou psihologia, medicina, sociologia etc. O ramur a defec-J 1 Roth, W. Psihologia deficienilor vizuali, Cluj, Universitatea BabeBolyai",p. Tocmai aceasta ne-a ndemnat s precizm de la nceput accepiunile pe care le vom da termenilor folosii, nu pentru c le considerm ideale sau singurele posibile ci numai pentru a stabili un limbaj comun cu cititorul.

  1. Proiectele RoboBraille RoboBraille Când vederea slabă ce elevi RoboBraille este un serviciu gratuit, premiat pentru posibilitatea de a converti automat documente în formate alternative.
  2. Mesaj pentru elevi și părinți Liceul Teoretic cu profil tehnologic pentru copii cu vederea slabă Elevii cresc cu vederea slabă Educarea Copiilor Cu Vedere Slaba Mircea Stefan Când obosesc vederea se deteriorează Ochelari gata pentru vedere cumpărați ieftin Multe școli au o relație slabă cu părinții romi, ceea ce are un efect direct asupra diversității elevilor din punct de vedere cultural pentru a integra minoritățile etnice2.

Indici funcionali ai deficienei vizuale Ambliopia vederea slab se exprim n modul cel mai direct prin modificarea unor indici funcionali fundamentali ai vederii, care se afl la un nivel subnonmal. Determinarea precis a diferiilor' parametri ai funciei vizuale pentru stabilirea caracteristicilor fizio-patologice ntr-un caz dat nu se poate realiza ns dect pe baza unor metode riguroase de investigare.

Indicele principal de care inem seama n colarizarea i n stabilirea cilor de instruire a copilului slabvztor l constituie acuitatea vizual.

când vederea slabă ce elevi

Ambliopiei i este specific n primul rind o diminuare a acuitii vizuale. Acuitatea vizual sau puterea de vedere a ochiului se refer la mrimea i distana la care ochiul poate percepe distinct obiectele. Pentru ca un copil amibliop s perceap distinct dou puncte este necesar ca acest unghi s fie mai mare adic distana de obiect s ne mai mic sau obiectul s aib dimensiuni mai mari.

Examinarea acuitii vizuale se face cu ajutorul unor tabele optotipi cu-pnnznd litere, cifre sau diverse semne inele, crlige, desene ale unor obiecte etc. Rezutatul este exprimat printr-o fracie care in-cuca raportul dintre nivelul vederii existente i vederea normal, aint necesare examinri multiple i n condiii variate, innd seama ca acuitatea vizual poate oscila n raport cu o serie ntreag de actori printre care intensitatea luminoas i culoarea stimulului, contrastul cu fondul, durata excitaiei vizuale, starea de adaptare ea labil.

Examinarea obinuit se face la o distan când vederea slabă ce elevi 5 m, a care ochiul nu mai solicit acomodarea.

când vederea slabă ce elevi

Vederea de aproape se msoar i ea cu ajutorul unor optotipi speciali, cuprinznd semne tipografice, forme geometrice, desene ale unor obiecte etc, etalonate n acest scop. La intrarea n coal este, de obicei, mi dezvoltat vederea la distan dar dup primii ani de nvmnt se dezvolt rapid, datorit exerciiului, vederea de aproape. Faptul acesta se constat ntr-o msur mai mare nc n cazul elevilor amibliopi, a cror vedere de aproape a fost mai puin solicitata ptn n momentul colarizrii.

Profesorul trebuie s cunoasc precis posibilitile fiecrui copil att la distana cititului ct i la distana tablei, a materialului didactic prezentat. Un alt indice funcionai de care trebuie s inem seama este cmpul vizual. Ambliopia se manifestrvn majoritatea cazurilor, i printr-o ngustare a cmpului vizual sau prin lipsuri din suprafaa lui normal scotoame patologice.

Elev cu vedere slabă

Ca i acuitatea vizual, cmpul vizual variaz n funcie de intensitatea luminoas i culoarea excitanilor, de contrastul obiectului cu fondul, de durata excitaiei i de ali factori, lucru care nu trebuie uitat n organizarea procesului perceptiv al ambliopilor.

Când vederea slabă ce elevi cmpului vizual, a limitelor i scotoamelor lui se face cu diferite tipuri de perimetre i campi-metre i este foarte dificil n cazul copiilor ambliopi.

Când vederea slabă ce elevi acest indice al vederii trebuie cunoscut, el fiindu-ne necesar pentru nelegerea unora din dificultile pe care le ntmpin copilul n actul percepiei, n nsuirea cjjtitHscrisului, n activitile practice.