Deteriorarea viziunii trei, La un copil la 10 ani viziunea sa s-a deteriorat
Conținutul
Articole În prezent asistăm însă la un declin constant al biodiversității, cu consecințe profunde pentru lumea naturală și pentru starea de bine a oamenilor.
Principalele cauze ale acestui declin sunt modificările aduse habitatelor naturale de către sistemele intensive de producție deteriorarea viziunii trei, de construcții, de carierele de exploatare minieră, de exploatarea excesivă a pădurilor, oceanelor, râurilor, lacurilor și solurilor, de speciile alogene invazive, de poluare și, într-o măsură din ce în ce mai mare, de schimbările deteriorarea viziunii trei globale.
Rolul uriaș pe care îl are biodiversitatea în asigurarea durabilității lumii și a vieților noastre face ca declinul ei continuu să fie cu atât mai îngrijorător.
În Europa, activitatea umană a modelat biodiversitatea încă de la răspândirea agriculturii și a creșterii animalelor, cu peste 5 de ani în urmă. Însă revoluția agricolă și cea industrială din ultimii de ani au determinat schimbări dramatice și accelerate în ceea ce privește destinația terenurilor, intensificarea agriculturii, urbanizarea și abandonarea terenurilor.
La rândul lor, aceste schimbări au dus la dispariția multor practici de exemplu, a metodelor agricole tradiționale care contribuiau la menținerea unor spații naturale bogate în biodiversitate.
Biodiversitatea - Ecosistemele
Nivelul ridicat al consumului pe cap de locuitor și al producției de deșeuri din Europa face ca impactul nostru asupra ecosistemelor să se răsfrângă mult dincolo de suprafața continentului.
Stilul de viață european se bazează masiv pe importul de resurse și produse din toată lumea, ceea ce încurajează adesea o exploatare nesustenabilă a resurselor naturale din afara Europei.
Noile obiective mondiale și ale Uniunii Europene de stopare și de inversare a declinului biodiversității până în sunt ambițioase, iar pentru realizarea lor va fi nevoie de îmbunătățirea modului de aplicare a politicilor, a coordonării între sectoare și a metodelor de gestionare a deteriorarea viziunii trei, precum și de o înțelegere mai vastă a valorii biodiversității.
Politicile UE în domeniu Deși s-a recunoscut, la diferite niveluri, faptul că obiectivul de stopare a declinului biodiversității nu a fost încă realizat, stabilirea unui asemenea obiectiv a dus cu siguranță la sensibilizarea publicului larg în această privință.
Conţinut similar
Față de anulpoliticile de combatere a declinului biodiversității și indicatorii de evaluare a progreselor s-au îmbunătățit semnificativ. Strategia UE în domeniul biodiversității pentru va contribui la o mai mare integrare a nevoilor legate de biodiversitate în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor sectoriale.
Prin cele șase obiective ale sale, strategia are în vedere natura obiectivul 1ecosistemele și refacerea lor obiectivul 2utilizarea durabilă a resurselor naturale, terestre și maritime ale Europei prin agricultură, silvicultură și pescuit obiectivele 3 și 4problema speciilor alogene obiectivul 5 și efectele globale ale Uniunii Europene obiectivul 6. Ambele documente își extind viziunea pe termen lung până în Viziunea și obiectivul principal ale strategiei în domeniul biodiversității Viziunea Până înbiodiversitatea Uniunii Europene și serviciile ecosistemice pe care aceasta le oferă — capitalul său natural — vor fi protejate, valorificate și refăcute în mod corespunzător, având în vedere valoarea intrinsecă a biodiversității și contribuția esențială a serviciilor ecosistemice la bunăstarea oamenilor și la prosperitatea economică, pentru a se evita schimbările catastrofale generate de pierderea biodiversității.
La un copil la 10 ani viziunea sa s-a deteriorat
Obiectivul principal Stoparea pierderii biodiversității și a degradării serviciilor ecosistemice din UE până în și refacerea lor în măsura posibilului, odată cu sporirea contribuției UE la combaterea pierderii biodiversității pe plan mondial. Strategia deteriorarea viziunii trei domeniul biodiversității pentru vine în continuarea Planului de acțiune al UE privind biodiversitatea, lansat întrăgând învățăminte din implementarea lui și propunându-și obiective mai ambițioase.
În plus, strategia este în deplină concordanță cu Convenția ONU privind diversitatea biologică, care a stat la baza ei și care reprezintă cea mai importantă politică mondială privind biodiversitatea, fiind dedicată stopării declinului biodiversității și, prin aceasta, a declinului serviciilor ecosistemice până în În octombriede părți la Convenția ONU privind diversitatea biologică, printre care Uniunea Europeană și toate statele sale membre, s-au reunit în Japonia.
La această a zecea reuniune a părților la convenție au fost adoptate o serie de acorduri istorice, printre care așa-numitul obiectiv de la Aichi, care oferă un cadru în care țările să demareze activități importante de menținere, consolidare și refacere a biodiversității, a ecosistemelor și a serviciilor acestora. În calitatea sa de parte la convenție, UE are obligația de a-și armoniza politica proprie privind biodiversitatea cu angajamentele internaționale menționate.
Acest lucru se reflectă în PAM 7prin obiectivul strategic privind anul și viziunea privind anul ale acestui program. Viziunea privind anulstabilită în obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, consolidează și mai mult și confirmă procesul de elaborare de politici, în special în ceea ce privește integrarea lor în politici sectoriale.
Înevaluarea la jumătatea perioadei a strategiei în domeniul biodiversității pentru a concluzionat că, în ansamblu, declinul biodiversității și degradarea serviciilor ecosistemice din UE s-au accentuat după sistemul de referință al UE în domeniul biodiversității pentru Acest lucru este confirmat și de raportul Agenției Europene de Mediu intitulat Mediul european — Starea și perspectiva Înrăutățirea situației reflectă tendințele globale și are implicații grave asupra capacității biodiversității de a satisface nevoile umane în viitor.
Cum să știi că viziunea se deteriorează
Deși numeroase succese înregistrate pe plan local demonstrează că acțiunea concretă produce rezultate pozitive, aceste exemple trebuie extinse pentru a obține un impact măsurabil asupra tendinței în general negative.
Politica UE de conservare a naturii se bazează pe două acte legislative principale: Directiva privind păsările și Directiva privind habitatele.
Cele două directive constituie baza rețelei Naturao rețea de rezervații naturale menită să protejeze speciile și habitatele care prezintă un interes deosebit pentru Europa. Acestea au stabilit obiective pentru elementele biotice și abiotice ale ecosistemelor, care vor contribui la atingerea obiectivelor ureche pentru vedere în domeniul biodiversității pentru și ale PAM 7 în ceea ce privește biodiversitatea, ecosistemele și serviciile lor.
Activitățile AEM AEM lucrează în mod activ pentru a le furniza factorilor de decizie și cetățenilor europeni cele mai recente informații disponibile cu privire la biodiversitatea și ecosistemele europene. AEM susține directivele privind natura deteriorarea viziunii trei anterior prin transmiterea de informații pe Reportnet și prin Centrul de Date privind Biodiversitatea și conlucrează strâns cu Rețeaua europeană de informare și observare a mediului a AEM Eionet și cu Centrul Tematic European pentru Biodiversitate.
