Ochiul (analizatorul vizual)

Fiziologia analizatorului de vedere, Anexele globului ocular

Aceste lentile formează dioptrul ocular. De asemenea, una dintre capacităţile globului ocular este cea de a vedea clar la distanţe diverse, acest lucru putând fi posibil datorită puterii de convergenţă a acestuia, fenomenul purtând denumirea de acomodaţie. Acomodaţia apare consecutiv unui stimul ce este reprezentat de vederea neclară a obiectelor. La nivel cortical sunt transmise impulsuri pe calea aferentă, iar comenzile necesare vederii clare sunt transmise de la nivel cortical la organul efector care în acest caz este reprezentat de muşchiul ciliar-zonula Zinn-cristalin. Pupila are o mare capacitate adaptativă, aceasta îndeplinind 3 funcţii şi anume: - dozează cantitatea de lumină ce ajunge la globul ocular, permiţând astfel o vedere de o calitate bună la variaţii mari ale intensităţii luminoase; - prin mioză creşte dimensiunea profunzimii câmpului; - tot prin intermediul miozei sunt reduse considerabil aberaţiile cromatice şi de sfericitate.

In cavitatea anterioara se afla irisul, un muschi ce are in centru o deschidere circulara – pupila ochiului. Cristalinul este fixat intr-o membrana circulara elastica formata din multe fibre, numita zonula lui lui Zinn.

Aceasta se sprijina pe tesutul exterior globului ochiului albul ochiului numit fiziologia analizatorului de vedere. Zonula este actionata de muschii ciliari.

Cristalinul este “lentila” ochiului si este un corp transparent, elastic ce are indice de refractie variabil, crescand de la 1, cat are spre margini, la 1, in centru. Camera posterioara are peretele format din trei straturi successive.

In interiorul sclereticii se afla coroidatesut de culoare neagra ce separa optic camera posterioara de mediul exterior. In interiorul scleroticii se afla retinatesutul sensibil la lumina al ochiului.

I Anatomia Şi Fiziologia Analizatorului Vizual

Retina are o zonanumita fovea sau pata galbena unde densitatea celulelor senzitive este cea mai mare. Fibrele nervoase ale celulelor retinei se reunesc in nervul optic care este inserat in globul ochiului intr-un punct numit pata oarba deoarece daca imaginea unui obiect cade pe ea, nu este “vazuta”, acolo lipsind retina.

Fiziologie Cei doi ochi lucreaza in mod conjugat sub controlul creierului, luand aceeasi directie pentru a fixa un obiect cu scopul de a se forma o imagine clara pe fiecare dintre retine. Ei realizeaza punerea la punct in functie de distanta fata de obiectul privit, multumita procesului de acomodare. Patologie Bolile ochiului pot afecta globul ocular, nervul optic sau anexele ochiului conjunctiva, pleoapele, muschii si nervii oculomotori.

Fiziologia analizatorului de vedere

Ele pot fi de diferite tipuri: - Afectiunile congenitale sunt cauzate de o modificare de origine genetica in dezvoltarea aparatului ocular, sau de o afectiune contractata in timpul vietii intrauterine rubeola, de exemplu - Afectiunile inflamatorii afecteaza partea superficiala a aparatului ocular conjunctivita, episclerita sau membranele interioare uveita, coroidita. Functionarea ochiului: Cand se percepe imaginea unui obiect, globul ochiului este rotit, cu ajutorul unor muschi nefigurati in desen, pana cand imaginea cade pe fovea.

fiziologia analizatorului de vedere vedere neclară scade

Pupila se restrange sau se dilata automat pana cand fluxul de lumina ce formeaza imaginea ajunge in anumite limite suportabile de retina. In acelasi timp, printr-un alt act reflex, muschii ciliari intind zonula lui Zinn care lasa cristalinul sa se bombeze, datorita propriei elasticitati, pana cand distanta sa focala are asa o valoare incat imaginea obiectului se formeaza clara pe retina.

Retina consta din cateva straturi suprapuse de celule ce au functii diferite. Celulele vizuale fotosensibile sant in ultimul; strat si sant de doua feluri – conuri, destinate in principal vederii de zi diurne si bastonase, destinate vederii crepusculare.

Lungimea medie a conurilor este de 0,mm iar a bastonaselor 0,06 – 0,08mm.

fiziologia analizatorului de vedere mărimea literelor de pe masă test ocular

Diametrul mediu al unei celule conice este de circa 2,5µm. Distributia acestor doua tipuri de celule pe retina este diferita de la zona la zona. In portiunile din apropierea cristalinului predomina bastonasele.

Pe fovea, avand o densitate de Pe pata oarba nu avem nici conuri nici bastonase. Numarul total de celule senzitive pe retina este de aproximativ 7 milioane. La iluminari ale retinei de 0,01 lx, sau mai putin, senzatiile luminoase sunt date exclusiv de bastonase care insa nu sunt sensibile la diferite culori.

Fiziologia vederii

La iluminari mai mari ca 1 lx senzatia luminoasa este data numai fiziologia analizatorului de vedere conuri. Conurile dau senzatia de culoare. Probabil conurile sunt sensibile la 3 culori din spectru rosu, verde, albastru prin a caror receptie sesizam diferentele de nuante de culoare ale obiectelor vazute. Nu exista inca in lumea stiintifica un consens privitor la faptul daca fiecare con simte diferentiat cele trei culori amintite sau daca exista conuri specializate pentru diferite culori.

fiziologia analizatorului de vedere hrană specială pentru vedere

Senzatiile luminoase sant datorate actiunii luminii asupra unor substante, idomina si rodopsina care sufera transformari fotochimice. Energia eliberata in reactia fotochimica excita nervul optic ce transmite electric informatia la creer.

fiziologia analizatorului de vedere la ce viziune în minus funcționează cezariană

Campul vizual al ochiului este de gr. Campul vizual al foveei este cu ochi nemiscat de aproximativ 45 gr. Ochiul executa o miscare oscilatorie rapida prin care pe fovea ajung imaginile unor puncte aflate intr-un interval unghiular de aproximativ gr, care este campul de vedere clara cu ochiul mobil.

Puterea de separare a ochiului este definita ca distanta unghiulara dintre doua puncte ce mai pot fi vazute distinct. Daca imaginea se formeaza pe fovea, unde diametrul mediu al unei celule con este de 2.

ANATOMIA, FIZIOLOGIA ŞI PATOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Continut Ochiului este constituit, din fata spre spate, din umoarea apoasa care hraneste corneea si trece in camera anterioara intre cornee si iris prin pupila, inainte de a fi eliminata in unghiul format de iris si cornee; din cristalin lentila biconvexa transparenta de 1 centimetru diametrusituata in spatele irisului, impreuna cu care delimiteaza camera posterioara si legat de muschiul ciliar printr-un ligament inelar, numit zonula, care este responsabil de acomodarea ochiului; din corpul vitros, sau vitroasa, gel transparent care umple fiziologia analizatorului de vedere ocular intre cristalin si retina, si asigura mentinerea volumului ochiului.

Retina este un strat subtire de celule din globul ocular, care sint responsabile de transformarea luminii in semnale nervoase la vertebrate si o parte din cefalopode.

  1. Vederea receptioneaza cantitatea cea mai mare de informatii din mediul inconjurator, de aceea are o importanta fiziologica considerabila in viata omului, un numai in diferentierea luminozitatii, formei si culorii obiectelor, dar si in orienterea in spatiu, mentinerea echilibrului, mentinerea starii de veghe si a atentiei, prin activarea corticala.
  2. I Anatomia Şi Fiziologia Analizatorului Vizual | PDF
  3. Sunteți pe pagina 1din 16 Căutați în document Ochiul uman privit ca sistem optic Ochiul joaca un rol integral in abilitatea de a analiza si intelege lumea exterioara.
  4. Despre viziune după 40
  5. Scăderea vederii oculare
  6. Începutul erei ecografiei în oftalmologie

Este interesant de remarcat faptul ca la vertebrate stratul neuronal care transmite informatiile catre creier este asezat pe partea anterioara a retinei, astfel incat lumina trece intai prin el, inainte de a ajunge la celulele fotosensibile; aceasta este si cauza pentru care exista o „pata oarba” pe retina, o zona fara fotoreceptori nu se poate percepe lumina in acea zonape unde neuronii ajung in spatele ochiului, pentru a forma nervul optic.

Cefalopodele, care au stratul neuronal in spatele ochiului, nu au aceasta pata aceasta fiind o dovada ca a evoluat in paralel cu ochiul vertebratelor.

Fiziologia analizatorului vizual

In centrul retinei acolo unde este intersectata de axul optic se gaseste o zona in care celulele fotosensibile sunt foarte concentrate, numita pata galbena - aceata furnizeaza creierului cea mai clara imagine. Tunica vasculara - Uveea, este formata din trei elemente: irisul, anterior, care in partea centrala are un spatiu liber orificiul pupilar prin care camera posterioara comunica cu camera anetrioara si prin care circula umorul apos pe fata interna a limbului scelro-cornean se afla corpul cilia, format din: procesele ciliare, cu rol in secretia umorului apos m.

Retina are 10 structuri, din care stratul functional cu conuri si bastonase. Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei, conurile fiind maxim concentrate la nivelul maculei lutea pata galbena. Prin existenta celor trei tipuri de conuri principiile măsurării acuității vizuale adaptarea celor trei culori fundamentale rosu, verde, albastrudupa teoria tricroma a lui Young – macula asigura vederea diurna, colorata.

Anatomia si fiziologia analizatorilor senzoriali

Pe masura ce ne indepartam de macula, spre periferie, numarul de celule cu conuri scade si creste numarul celulelor cu bastonase, astfel incat la periferia retiniana exista numai celule cu bastonase, aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne, care apreciaza diferentele de: alb, negru, cenusiu la nivelul retinei, in partea centrala - papila nervului fiziologia analizatorului de vedere – care corespunde locului de iesire a acestuia, locul de intrare si de iesire a arterei si venei centrale a ochiului.

Trunchiurile vasculare centrale, la emergenta in papila, se divid in 4 ramuri: temporale superioare si inferioare si nazale superioare si inferioarepentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei Temporal de papila se afla macula lutea, care ofera valoare maxima functiei vizuale In structura anatomica a fiziologia analizatorului de vedere ocular exista o lentila biconvexa – Cristalinul, care prin turtire si bombare, miscrorat de catre muschii ciliari, aduce imaginea vizuala pa suprafata retiniana, indiferent de pozitia obiectului in spatiu In structura anatomica a globului ocular exista trei spatii libere: Anterior Camera anterioara – un spatiu mare intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului, limbul sclero-cornean, iar in mijloc – orificiul pupilar Camera posterioara – un spatiu extrem de mic si practic inexistent, in partea centrala cand cristalinul este bombat si orificiul pupilar este in mioza.

In mod normal este liber in partea centrala prin orificiul pupilar, dar intr-o irido-ciclita, cand se formeaza sinechii iriene posterioare aderenta intre marginea posterioara a irisului si marginea anterioara a cristalinului umorul apos secretat in camera posterioara de procesul ciliar nu se mai poate elimina in camera anterioara si acumulandu-se duce la formarea de glaucom secundar.

Posterior Corpul vitros, a carui structura este constatnta toata viata. Functia principala a analizatorului vizual este perceptia vizuala. Acest proces fotochimic transforma potentialul de repaos al celulelor nervoase in potential de actiune – unda care se transmite la cortex unde imaginea vizuala este perceputa si analizata si apoi se retransmite o unda la retina pentru perceptia finala a imaginii vizuale.

Materializarea functiei vizuale – acuitatea vizuala care este maxima la nivelul maculei si este modificata practic in toata patologia oftalmologica, scaderea de vedere fiind semnul subiectiv major pentru care pacientul se adreseaza medicului oftalmolog Contact - ia legatura cu noi.

fiziologia analizatorului de vedere legume pentru o viziune bună